Am reusit sa dilat timpul. Ma uit la ceas. E ora 15:07. Ascult o melodie, mananc, citesc un articol, scriu un mail, vorbesc la telefon. Ma uit iar la ceas. 15:10. O iau de la capat. La un moment dat ma opresc. Si respir. Adanc. Ca si cand nu am mai respirat niciodata pana atunci. Am uitat sa respir, ma gandesc. Aerul nu imi ajunge la suflet.
Plec sa ma plimb. Poate ca e de vina aerul statut si neaerisit din camera mea mare si rece.
Vad oameni, masini, strazi aglomerate. Aceleasi din totdeauna. Totusi nu ma mai satur sa le privesc. Picioarele refuza sa se opreasca. Kilometrii se tot aduna si gandurile sunt din ce in ce mai dese. Ceasul? 15:20.
M-am lamurit. Nu camera este de vina. Nu am uitat sa respire. Aerul nu ajunge la suflet pentru ca nu mai are unde sa ajunga. Sufletul mi l-am pierdut. Am intrebat-o pe doamna de la ziare daca nu cumva l-a vazut. Nu am asteptat raspunsul pentru ca mi-am dat seama ca nu il vreau inapoi. In fond, cine are nevoie de suflet? Nu e ca si cum mi-as fii pierdut o mana sau un picior. E doar un alt suflet printre milioanele la fel ca el.
Ma intorc acasa. Si constat ca imi lipseste si zambetul. De el imi era drag. S-o fii dus dupa suflet…
vineri, 10 octombrie 2008
joi, 9 octombrie 2008
Amarillo
1.10.2008
" Am inceput facultatea azi. A fost o zi identica din punct de vedere meteorologic cu cea de anul trecut. Adica a fost soare si eu am fost frumoasa.
De doua zile nu mi mai este frica, nu imi mai vine sa ma uit in continuu la House, am chef sa ies din casa, nu mai mananc ca o punga rupta in 3 parti. Si socul cel mai mare: am avut pofta de un film. Ceea ce inseamna ca viata mea mi-a recapatat interesul, ca viata mea ireala din House nu mai este atat de atractiva.
Ceva m-a tras inapoi pe Pamant..."
5.10.2008
"(...)si am vazut pe malul lacului doi tineri care se tineau in brate si se pupau. Nu erau vulgari asa cum sunt majoritatea, cuplurilor asezate pe iarba parcurilor bucurestene, nu se cautau unul pe altul cu instinct ci cu iubire. Stiu asta pentru ca primul meu impuls a fost sa arunc cu castana pe care o aveam in mana dupa ei. A fost un impuls pe care am incercat apoi sa mi-l explic. Ea il saruta cu atata afectiune si pasiune incat m-a facut geloasa. Eu nu am sarutat asa niciodata. Iar castana am cules-o pentru el. Ma gandeam sa i-o dau cu cele doua ghinde pe care le-am luat de pe jos tot pentru el si sa ii spun ce este toamna mea. Probabil ca nu le-ar lua niciodata"
"Cineva sa opreasca armata de soldati care defileaza in stomacul meu, sa ii spuna cineva creierului meu sa inceteze sa mai secrete atatia hormoni si mai ales, sa il scoata cineva din mintea mea pe el cel al carui nume nici nu il mai pot pronunta pentru ca ma ia ameteala"
" Am inceput facultatea azi. A fost o zi identica din punct de vedere meteorologic cu cea de anul trecut. Adica a fost soare si eu am fost frumoasa.
De doua zile nu mi mai este frica, nu imi mai vine sa ma uit in continuu la House, am chef sa ies din casa, nu mai mananc ca o punga rupta in 3 parti. Si socul cel mai mare: am avut pofta de un film. Ceea ce inseamna ca viata mea mi-a recapatat interesul, ca viata mea ireala din House nu mai este atat de atractiva.
Ceva m-a tras inapoi pe Pamant..."
5.10.2008
"(...)si am vazut pe malul lacului doi tineri care se tineau in brate si se pupau. Nu erau vulgari asa cum sunt majoritatea, cuplurilor asezate pe iarba parcurilor bucurestene, nu se cautau unul pe altul cu instinct ci cu iubire. Stiu asta pentru ca primul meu impuls a fost sa arunc cu castana pe care o aveam in mana dupa ei. A fost un impuls pe care am incercat apoi sa mi-l explic. Ea il saruta cu atata afectiune si pasiune incat m-a facut geloasa. Eu nu am sarutat asa niciodata. Iar castana am cules-o pentru el. Ma gandeam sa i-o dau cu cele doua ghinde pe care le-am luat de pe jos tot pentru el si sa ii spun ce este toamna mea. Probabil ca nu le-ar lua niciodata"
"Cineva sa opreasca armata de soldati care defileaza in stomacul meu, sa ii spuna cineva creierului meu sa inceteze sa mai secrete atatia hormoni si mai ales, sa il scoata cineva din mintea mea pe el cel al carui nume nici nu il mai pot pronunta pentru ca ma ia ameteala"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)